Friday, September 7, 2012

1528, Lazarus Secretarius

Tabula Hungariae ad quator latera

În anul 1882, colecţionarul Apponyi Sándor a intrat din întâmplare în posesia unei hărţi publicate în 1528, Tabula Hungariae ad quator latera a lui Lazarus Secretarius (magh. Lázár deák). Această hartă este remarcabilă din mai multe puncte de vedere: este prima hartă completă a Hungaria Magna, depăşeşte cu mult toate standardele contemporane în materie, are o estetică deosebită.
Aceasta este prima hartă pe care am putut-o identifica pe care apare înscris Luduşul.

Tabula Hungariae ad quator latera, 1528 (detaliu)
Aproximativ în centru: Ludas

Abundenţa toponimelor înscrise pe harta lui Lazarus este remarcabilă. La vremea aceea, o hartă obişnuită conţinea în jur de cincizeci de denumiri; această hartă conţine 1270 de nume de aşezări, peste 50 de denumiri hidrografice şi peste 80 de denumiri topografice şi administrative. Reţeaua hidrografică este reprezentată cu o deosebită acurateţe, iar caligrafia uniformă, formele de relief şi vegetaţia delicat colorate fac din această hartă o adevărată operă de artă. Reprezentarea are dimensiunile 65×85 cm şi o orientare neobişnuită, înclinată cu aproximativ 450 în sensul acelor de ceasornic (NE-SW), datorată faptului că editorii nu erau familiarizaţi cu manuscrisul lui Lazarus.

Zona acoperită de hartă
Sursa imaginii: Wikipedia

Toponimele au fost transcrise în mod diferit decât în prezent. De exemplu, é de azi era scris ee, ö de azi era scris ew; uneori, c este scris tz, care este o caracteristică a ortografiei Althochdeutsch. Acestea s-ar putea datora editorilor care au pregătit manuscrisul pentru tipar. La alte denumiri, Lázár a folosit pronunția din dialectele maghiare.

Sursa hărţii: Wikipedia
Pentru harta completă (3236×4609 pixeli), click AICI

Un asemenea volum de muncă trebuie să se fi întins pe mai mulți ani. În conformitate cu un contemporan, Jacob Ziegler, Lazarus lucra deja la hartă în primăvara anului 1514, la momentul răscoalei lui Dózsa György, atunci când s-au revoltat țăranii și păstorii (colonii et pastores tumultuabantur). Se ştiu destul de puţine despre creatorul hărţii. Conform registrelor, Lazarus de Stuelweissenburg era înscris în 1512 la Universitatea din Viena, ca student al lui Georg Tanstetter. Cartuşul hărţii îl numeşte Lazarus Thomae Strigonien[sis] Cardin[alis] Secretarius vir (Lazarus, secretar al lui Tamás Bakócz, arhiepiscop de Esztergom). Arhiepiscopul a murit în catastrofala bătălie de la Mohács (1526), se presupune că şi Lazarus a pierit odată cu el, dar manuscrisul a scăpat în mod miraculos.

Cartuşul din dreapta-jos

Cartuşul scris în latină şi celelalte inscripții mai precizează că harta a fost comandată de Ferdinand, rege al Ungariei şi Boemiei, principe şi infante al Spaniei şi arhiduce de Austria; a fost plătită de Johannes Cuspinianus (1473-1529, umanist austriac); a fost pregătită de Georg Tannstetter (sau Georgius Collimitius, 1482-1535, umanist bavarez, profesor al lui Lazarus); a fost tipărită la Ingolstadt de Petrus Apianus (1495-1552, umanist german). În partea inferioară este o descriere a ţării în latină şi germană.

Au fost tipărite puţine exemplare ale hărţii, iar singurul exemplar cunoscut este cel al lui Apponyi, păstrat din 1924 la Biblioteca Națională Széchényi din Budapesta. Harta a fost înscrisă în UNESCO's Memory of the World Register în 2007. Harta lui Lazarus a fost folosită ca bază pentru şase versiuni create de Giovanni Andrea Vavassore (Veneţia, 1553), Pirro Ligorio (Roma, 1558, 1599), Antonio Lafreri (Roma, 1558, 1559, 156?), János Zsámboky (Viena, 1566), Claudio Duchetti (Roma, 1577), Giovanni Orlandi (Roma, 1602). Aceste versiuni au apărut sub numele Tabula Hungariae, illetve Nova descriptio totius Hungariae.

0 comments:

Post a Comment

 
;