Strada Republicii

Se întindea (ca şi în zilele noastre) între podul peste Pârâul de Câmpie, situat la intrarea dinspre Bogata, şi podul de la intrarea dinspre Cheţani. Românii trăitori pe aceste locuri îi spuneau Uliţa Mare sau Drumul Ţării, asta pentru că făcea parte din drumul ce unea Tg. Mureş cu Turda. Zona largă din care se desprinde astăzi strada Gheorghe Bariţiu, situată la poalele unui dâmb pe care se ridica biserica greco-catolică de lemn din sat, era loc de întrunire. Mulţi ani mai târziu, maghiarii au numit drumul principal Király utca (Strada Regală). O vreme, s-a mai numit şi Fő utca (Strada Principală), iar la începuturile perioadei comuniste se numea Strada Gheorghe Gheorghiu-Dej. În prezent, poartă numele de Strada Republicii.

Ridicarea topografică iozefină (1766-1773), fragment
Sursa imaginii: Wikimedia Commons

Indiferent de numele purtat, strada mare a fost atât centrul religios, cât şi cel comercial al localităţii. Aici s-au construit biserica greco-catolică din lemn (înainte de 1773, figurată pe Ridicarea topografică iozefină, arsă la 1863 şi urmată de biserica din deal), biserica reformată (1889), biserica romano-catolică (1906) şi biserica ortodoxă (1927, în locul unei mai vechi bisericuţe). De o parte şi de alta se aflau clădiri administrative, spitale, notariate, brutării şi mori, restaurante, cafenele, hoteluri, prăvălii sau locuinţe aparţinând celor mai importanţi comercianţi maghiari, români şi evrei din Luduş.

Király utca / Strada Regală

Király utca / Strada Regală

Király utca / Strada Regală

Fő utca / Strada Principală
Sursa imaginii: Vatera

Centru, 1970, Editura Meridiane
Sursa imaginii: multihobby.ro

O dată cu construirea părţii noi a oraşului, centrul de polarizare administrativă şi comercială s-a mutat pe actualul Bulevard „1 Decembrie 1918”. Cu toate acestea, Strada Republicii rămâne a doua arteră ca importanţă în Luduş.